Aniversare inedită în spaţiu: Robotul Philae a împlinit un an de când s-a plasat pe cometa „Ciuri”

Pe 12 noiembrie 2014, robotul Philae se plasa cu succes pe cometa „Ciuri”. În ciuda ultimelor patru luni de tăcere, datele transmise de Philae spre sonda spaţială Rosetta au contribuit deja la realizarea unor descoperiri ştiinţifice extraordinare.

Philae, devenit ulterior un veritabil star al reţelelor de socializare, a fost primul dispozitiv spaţial creat de oameni care a reuşit să se plaseze pe o cometă. Pentru a sărbători împlinirea unui an de la acea premieră mondială, sonda spaţială europeană Rosetta i-a făcut micuţului robot un „cadou” special, apropiindu-se de el, fapt ce ar putea să îl ajute pe Philae să reia contactul cu Terra şi să îşi reia activităţile pentru care a fost programat.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

„Mă aflu din nou la o distanţă de aproximativ 200 de kilometri de cometă. Acest lucru ameliorează şansele de a primi veşti de la Philae”, a anunţat, luni, sonda Rosetta, al cărei cont de Twitter este administrat de cercetătorii de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), în contextul în care robotul-laborator nu a mai transmis date în ultimele patru luni. Cu toate acestea, duoul Rosetta-Philae a contribuit decisiv la realizarea unor progrese ştiinţifice deosebite, în special în ceea ce priveşte studierea cometelor.

Philae este un veritabil erou interplanetar: după o călătorie în spaţiu de 10 ani la bordul sondei Rosetta, robotul a realizat pe 12 noiembrie 2014 o premieră istorică, plasându-se pe cometa „Ciuri”, iar coborârea sa – lentă şi controlată – spre acest corp cosmic a ţinut cu sufletul la gură o lume întreagă. După un prim impact cu scoarţa cometei, Philae a făcut două salturi neprevăzute, apoi s-a oprit într-o zonă umbrită, între două faleze. Echipat cu 10 instrumente ştiinţifice, robotul a lucrat intens în primele 60 de ore, înainte de a se opri, din cauza unei luminozităţi insuficient de intense pentru a-i reîncărca bateriile solare. Philae s-a „trezit” dintr-o dată pe 13 iunie, a stabilit de mai multe ori contactul cu Terra, dar nu a mai comunicat cu specialiştii europeni de pe 9 iulie, făcându-i pe aceştia să creadă că robotul a fost parţial avariat.

Pentru a putea să intre din nou în contact cu Rosetta, sonda trebuie să se afle o distanţă mai mică de 200 de kilometri de cometă. Or, în timpul verii, Rosetta s-a îndepărtat din prudenţă de „Ciuri”, deoarece cometa ejecta în spaţiu cantităţi tot mai mari de praf şi gheaţă, pe măsură ce se apropia de Soare.

„Ciuri” s-a apropiat cel mai mult de Soare – ajungând astfel la periheliu – pe 13 august. De atunci, cometa a început să se îndepărteze de astru şi activitatea ei a început să scadă. „Există şanse bune ca noi să putem să restabilim contactul cu Philae. Să zicem că şansele sunt de 50%”, a spus Stephan Ulamec, cercetător la Agenţia spaţială germană (DLR), participant la această misiune. „Am putea avea câteva contacte cu robotul încă din această săptămână. Pe la sfârşitul lui noiembrie şi începutul lui decembrie sperăm să putem să redemarăm o serie de operaţiuni ştiinţifice cu ajutorul lui Philae”, a spus cercetătorul Jean-Pierre Bibring, participant la acest proiect.

Obiectivul misiunii Rosetta, coordonată de ESA, constă în a-i ajuta pe cercetători să înţeleagă mai bine cometele, martori ai genezei Sistemului Solar, în urmă cu 4,6 miliarde de ani. Oamenii de ştiinţă speră să găsească şi o serie de indicii despre apariţia vieţii pe Terra. Philae „ne-a permis să vedem, cu o precizie de 1 milimetru, grăunţele de praf de la suprafaţa exterioară a nucleului cometei”, a explicat Nicolas Altobelli, cercetător la ESA.

Cu ocazia primului salt pe care l-a efectuat după impactul iniţial cu scoarţa cometei, care a generat un nor de praf, Philae a captat şi analizat o serie de compuşi volatili, inclusiv câteva molecule organice, despre care savanţii afirmă că sunt „cărămizile vieţii”.

Instrumentele sale au evidenţiat, de asemenea, prezenţa unei materii organice pe bază de carbon, la suprafaţa cometei, dar care este prezentă fără niciun dubiu şi în nucleul cometei. „Ne rămâne să continuăm analiza acelei materii. Întrucât este foarte rezistentă, va trebui să o încălzim pentru a o face să se fragmenteze şi să intre în instrumentele noastre”, a explicat Jean-Pierre Bibring.

Unele dintre instrumentele lui Philae, situate la exterior, au captat probabil anumite cantităţi din acea materie ce ar putea fi compusă din macromolecule complexe. Dacă savanţii nu vor detecta niciun fel de materie în acele instrumente, atunci Philae va trebui să foreze scoarţa cometei pentru a-şi alimenta instrumentele respective. În urmă cu un an, Philae a încercat să efectueze un astfel de foraj, dar misiunea nu a avut succes. „Va trebui să îl învârtim pe Philae cu câteva grade, pentru ca instrumentul de foraj să poată să atingă scoarţa, iar această manevră prezintă un anumit risc”, a precizat Jean-Pierre Bibring.

Nimic din toate acestea nu va putea fi realizat fără o comunicare stabilă cu sonda Rosetta. „Nu va fi suficient să avem contacte de 10 minute pe zi pentru a ne realiza experimentele. Cometa se îndepărtează de Soare, iar temperaturile de la nivelul scoarţei sale scad treptat. Avem la dispoziţie până la sfârşitul lunii ianuarie pentru a încerca să-l facem pe Philae să lucreze”, a adăugat acelaşi cercetător de la ESA.

Cercetătorii speră că eşantioanele obţinute prin forare de către robotul Philae vor oferi o serie de detalii despre felul în care planetele – şi, poate, chiar viaţa – au evoluat. Rocile şi gheaţa din care sunt alcătuite cometele conservă în interiorul lor străvechi molecule organice, la fel ca o „capsulă a timpului”.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar.

În septembrie 2016, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbuşirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment ştiinţific.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursa: Mediafax